Studii

Ca să schimbăm mentalitatea judeţului legată de mediul înconjurător, a trebuit mai întâi s-o cunoaştem pe cea iniţială. În acest sens, în mai-iunie 2014, a fost derulat un studiu de opinie publică la nivelul județului. Acesta a urmărit măsurarea nivelului de informare a populaţiei din mediul rural şi urban, din toate categoriile de vârstă, cu privire la politica europeană pentru protecţia mediului, stabilirea practicilor actuale de gestionare a deşeurilor şi identificarea atitudinii şi disponibilităţii locuitorilor județului Caraș-Severin faţă de noile reguli de depozitare a acestora.

Activităţile campaniei de comunicare adresată publicului au ţinut cont de concluziile studiului iniţial, astfel încât să fie transmise informaţiile necesare şi să fie încurajate comportamentele dezirabile.

Rezultatele studiului iniţial au arătat că:

    • Oamenii cunosc cel mai bine termenii „separarea materialelor reciclabile” şi „deşeu biodegradabil”.
    • Cei mai mulţi depozitează în prezent deşeurile în amestec (48%), iar un sfert din populaţie practică o selectare parţială a deşeurilor.
    • 71% declară că au separat cel puţin o dată materialele pe tipuri înainte să le arunce.
    • În ceea ce priveşte culorile specifice categoriilor de deşeuri, cele mai cunoscute sunt cele pentru deşeuri reziduale (culoarea negru/gri) şi pentru sticlă (verde). Totuşi, se face adesea confuzie între culorile caracteristice pentru hârtie/carton şi plastic/metal şi hârtie/carton şi sticlă.

 

  • Mulţi oameni sunt dispuşi să separe materialele pe tipuri în viitor şi cred că reciclarea deşeurilor contribuie semnificativ la protejarea mediului, iar gestionarea corectă a acestora este necesară pentru o calitate mai bună a vieţii.
  • Puţini însă compostează deşeurile, fie din lipsa condiţiilor necesare, fie pentru că nu ştiu cum să facă acest lucru. Peste jumătate sunt dispuşi însă să composteze deşeurile în viitor, dacă ar avea un recipient specific.
  • Principalele aştepări ale locuitorilor judeţului sunt legate de implementarea corespunzătoare a proiectului şi de protejarea mediului, creşterea calităţii vieţii în judeţ, alinierea la standardele europene.

 

Pentru a vedea rezultatele misiunii noastre, la finalul etapei de conştientizare am repetat cercetarea, printr-un studiu final care a măsurat creşterea gradului de informare a populației în legătură cu implementarea proiectului şi a nivelului de conștientizare a populației în legătură cu importanța protecției mediului și a gestionării eficiente a deșeurilor, ca urmare a derulării campaniei de comunicare, comparativ cu nivelul iniţial.

  • Cei mai cunoscuţi termeni sunt, la fel ca în cazul studiului iniţial, separarea materialelor reciclabile (95% – a crescut cu 1 procent) şi deşeu biodegradabil (sildenafil citrate) (90% – a crescut cu 9 procente).
  • La fel ca în studiul iniţial, majoritatea respondenţilor depozitează deşeurile în amestec (43% – în scădere cu 5 procente). Un sfert din populaţie (25%) declară că practică o selectare parţială a deşeurilor, procent egal cu cel obţinut iniţial.
  • 81% declară că au separat cel puţin o dată materialele pe tipuri înainte să le arunce, faţă de 71% procentul iniţial.
  • Cel mai bine cunoscute culori sunt, la fel ca în cazul studiului iniţial, cele pentru deşeuri reziduale (92% – o creştere de 17 procente) şi pentru sticlă (90% – o creştere de 26 de procente). Din totalul respondenţilor, 71% (faţă de 60% în studiul iniţial) au ştiut să denumească în mod corect toate cele patru culori. Astfel, cea mai mare confuzie, din punctul de vedere al culorilor, se menţine între hârtie/carton şi plastic/metal şi hârtie/carton şi sticlă.
  • A crescut şi procentul celor dispuşi şi foarte dispuşi să separe materialele pe tipuri în viitor, Cei mai dispuşi să colecteze separat pe viitor sunt cei cu copiii şi tinerii până în 19 ani.
  • 33% din totalul respondenţilor compostează deşeurile, o creştere de 19 procente faţă de faza iniţială. Cei din mediul rural compostează în mai mare măsură, însă nu există o diferenţă semnificativă faţă de mediul urban. Principalele motive pentru care nu se compostează deşeurile sunt lipsa condiţiilor/recipienţilor necesari sau a spaţiului şi faptul că persoanele respective locuiesc la bloc, pe locul 3 fiind lipsa necesităţii acestui lucru şi lipsa timpului. Spre deosebire de datele iniţiale, lipsa cunoştinţelor depre procesul de compostare a căzut pe ultimul loc. 73% din respondenţi sunt dispuşi să composteze deşeurile în viitor, dacă ar avea un recipient specific, comparativ cu 57% iniţial.
  • 73% din totalul respondenţilor au auzit de proiect, o creştere de 34% faţă de primii indicatori.
  • Principalele aştepări ale locuitorilor judeţului sunt legate de implementarea corespunzătoare a proiectului şi de protejarea mediului, creşterea calităţii vieţii în judeţ, alinierea la standardele europene.

Rezultatele studiului final demonstrează o creştere a procentelor faţă de cele obţinute iniţial, ceea ce poate însemna că activităţile campaniei de conştientizare, per ansamblu, prin evenimentele, întâlnirile, materialele şi informaţiile diseminate, au avut un impact asupra publicului. Se poate spune că locuitorii judeţului sunt informaţi într-o măsură mai mare, iar rezultatele pot fi interpretate ca o disponibilitate mai mare a acestora în adoptarea noului comportament şi însuşirea noilor reguli de depozitare a deşeurilor.